Masa de Paste
Mielul îl simbolizeaza pe Iisus. În Banat, oasele si resturile mielului se îngroapa la radacina unui mar sau par, pentru ca familia sa fie sanatoasa.
Ciorba de miel
Ingrediente: 2 l apa, 1 l bors, 1 kg carne de miel, 1 morcov, 1 patrunjel, 1 ceapa, verdeata, cozi de ceapa verde, sare, 3 linguri orez, 1 galbenus, 2 linguri smântâna. În apa se fierb bucatile de carne de miel (si capul). Dupa clocotire si înlaturarea spumei se adauga legumele taiate marunt. Borsul fiert se toarna peste carnea si legumele fierte. Se adauga cozile de ceapa verde, verdeturile taiate marunt si orezul. Dupa ce fierbe si orezul, se potriveste la gust cu un galbenus frecat cu smântâna.
Drob de miel
Ingrediente: maruntaiele de la miel, prapurul, 2-3 cozi de ceapa verde, patrunjel verde, cimbru, sare, piper, 2 oua fierte si tocate, 1 ou crud, unt, 2 linguri de smântâna.
Se pun la fiert într-o cratita acoperita maruntaiele mielului: ficatul, inima, plamânii. Prapurul, adica membrana în care sunt învelite intestinele mielului si care are aspectul unei dantele albe, se spala cu apa calduta, apoi se lasa la rece. Maruntaiele fierte de seara în putina apa cu sare, se scot pe o farfurie si se pun la frigider pâna a doua zi, când se trec prin masina de tocat. Odata cu carnea se trece prin masina de tocat si ceapa verde înabusita putin in unt. Tocatura se pune într-un castron, se adauga ouale, unul câte unul, sare, piper, verdeata tocata, smântâna. Se unge cu unt o cratita cu marginile joase, se ia prapurul din apa si se întinde usor ca sa captuseasca bine cratita, iar marginile sa cada peste marginile cratitei. Se pune tocatura bine amestecata peste prapure, se ridica marginile si se înveleste bine tocatura. Se unge pe deasupra cu unt si se coace la cuptor. Se poate orna cu legume de sezon.
Stufat de miel
Ingrediente: 1 kg carne de miel, 15 legaturi de ceapa verde, 15 legaturi de usturoi verde, o legatura de patrunjel verde, o legatura de marar, faina, sare, suc de rosii, ulei.
Carnea spalata, se taie bucati si se rumeneste la foc mic. Când este gata se adauga faina, se amesteca împreuna cu apa si se lasa sa fiarba. Se curata ceapa si usturoiul si se taie în bucati de 4-5 cm. Se oparesc si se pun în cratita cu carnea sa fiarba. Se adauga verdeata spalata si tocata fin, sucul de rosii si sarea. Se lasa sa mai fiarba timp de câteva clocote.
Friptura
Nu se pregateste peste tot din carne de miel. În unele zone din Transilvania si mai ales la banateni, se obisnuieste purcelusul de lapte, iar în Crisana, iedul înlocuieste mielul. Friptura trebuie sa ramâna întreaga. Dupa ce mielul se frige, capul familiei are misiunea sa-l taie, gest prin care membrii familiei sunt simbolic integrati într-un tot. Pentru a încapea în cuptor, animalul sacrificat de Pasti trebuie sa fie mic.
Pasca cu branza de vaci
Este rotunda(substitut al Soarelui) si are însemnul crucii (simbol al penitentei lui Iisus). În fiecare din cele patru compartimente ale crucii se pune câte un ou. Pe margine, pasca are un brâu (funia vietii), iar la mijloc se pune brânza dulce - simbol al Bunului Pastor(Iisus).
Prin forma, mod de alcatuire si de ornamentare, pasca reprezinta o sinteza vizuala a Pastelui, un raspuns complex la o serie de convingeri crestine si precrestine. În Ardeal, masa de Pasti este formata din oua, friptura si cozonac, fara pasca. Cozonacul cu mac (în Banat si sud-vestul Transilvaniei), cel cu nuca si cu brânza (în centrul Ardealului) sunt fala mesei de Pasti.
Ingrediente: aluat de cozonac, 500 gr brânza de vaca, 100 gr stafide, 3-4 oua, 1 lingura de unt, coaja de lamâie, praf de vanilie.
Toate ingredientele pentru umplutura se amesteca bine pâna se formeaza o pasta omogena. Se întinde din aluat o foaie groasa de un deget si se aseaza într-o tava rotunda de copt. Dintr-o alta bucata de coca se face un sul si se pune deasupra foii initiale, pe marginea tavii. Umplutura se pune la mijloc, dar fara sa depaseasca marginile sulului. Deasupra se mai pun doua foi, care se aseaza crucis peste umplutura. Dupa ce pasca creste putin, se unge cu ou si se da la cuptor. Se lasa sa se raceasca în cuptorul oprit.
În unele regiuni se face pasca si de Sfântul Gheorghe, de Înaltare si de Rusalii. O legenda din Bucovina spune ca pasca se face de când umbla Iisus cu ucenicii sai prin lume. Poposind la un gospodar, la plecare acesta le-a pus de mâncare în traiste. Oprindu-se într-o padure, apostolii l-au întrebat pe Iisus când este Pastele, iar El le-a raspuns ca Pastele va fi atunci când vor gasi pâine de grâu în traiste. Cum gospodarul le pusese tocmai pâine de grau, atunci a fost Pastele.
Pasca poate fi simpla, având doar zimti pe margine, sau poate avea împletituri. În acest caz, pe marginile pascai si în mijloc se gasesc impletituri din aluat, cea din mijloc având forma de cruce, în amintirea crucii pe care a fost rastignit Iisus. Acest tip de pasca se numeste “pasca cu cruce”. Pasca simpla este pentru familie, iar pasca cu cruce se duce la biserica de Paste, pentru a fi sfintita. Pentru cei mici se fac pascute.