Credinte populare
Īn cultura populara traditionala, obiceiurile formeaza un capitol important, fiindca īntreaga viata a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu semenii si cu īntruchiparile mitologice erau īntretesute cu obiceiuri. Īn folclorul nostru, unele obiceiuri au pastrat pīna astazi forme ample de desfasurare, īn care vechile rituri se īmbina cu acte ceremoniale, cu manifestari spectaculoase. Ele sīnt adevarate sarbatori populare bogate īn cīntece, dansuri poezie si acte mimice si dramatice. La aceste sarbatori contribuie toate domeniile folclorului si chiar unele domenii ale artelor populare plastice, de exemplu costumul si diferitele obiecte de recuzita.
Oralitatea, calea principala de transmitere a obiceiurilor, datinilor, descāntecelor, are avantajul de a conserva esentialul, strict utilul pentru nasterea, conservarea si perfectionarea vietii, inclusiv necesitatile de comunicatie īntre oameni. Este īn afara de orice īndoiala ca, traditia orala este o garantie mai sigura pentru pastrarea identica a textului original decāt transcrierea si retranscrierea manuscriselor, care a dat loc la atātea greseli īn operele autorilor greci si latini.
Multe din credintele si obiceiurile populare romānesti provin, fara īndoiala, dintr-un substrat traco-getic. Exemple se gasesc īn folclorul obiceiurilor, traditiilor si ritualurilor agrare legate de diferite momente ale anului sau de fenomene ale naturii. Astfel sunt riturile magice pentru invocarea ploii, a fecunditatii vitelor, a fertilitatii ogoarelor, persistānd pāna de curānd īn unele regiuni ale tarii: Sāngeorzul, Plugarul, Paparudele, Dragaica s.a.