Mosii de Craciun
Prin Mosii de Craciun, traditia româneasca întelege "pomana din mâna", adica acele daruri pe care le face si le duce gospodina la alte case, spre "a le da de pomana", pentru sufletul raposatilor din casa ei.
Mosii de Craciun se fac atât în ziua de Ajun, când, prin urmare, vor fi de post, cât si în ziua de Craciun, când vor fi de dulce.
Prin unele parti, în Ardeal, în seara de Ajun, se împart saracilor adunati la biserica niste colacei care se numesc pizarei cu câte o lumânare lipita.
Prin Moldova, se împarte pomana la vecini si la rude, turte si bucate din acelea care au stat pe masa Ajunului ca sa le sfinteasca preotul.
Prin Oltenia, femeile pleaca la cimitir, unde tamâiaza mormintele mortilor lor; dupa ce se întorc acasa scot colacii care stau la copt si îi pun pe masa; pe fiecare colac pun câte un ou, ori câte un mat de porc si câte o lumânare, dupa care se trimit prin vecini.
Prin Bucovina, se pune pe masa de Craciun un colac si un pahar cu apa, caci se crede ca sufletele celor raposati vin în aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si umezesc buzele cu apa.