Ceramica
Olăritul sau ceramica populară este favorizat de continuitatea populației romanesti pe acest teritoriu, traditia ceramicii constituindu-se din perioada dacică până în prezent. Articolele de ceramică se disting prin eleganța formelor și prin ornamentație. Ceramica traditională este modelată la roata olarului. Arderea ei se face de obicei în sobe orizontale prin două tehnici: prin oxigenare sau prin lipsa oxigenării.
Drept urmare se obtine ceramica de doua culori: rosie, respectiv neagra. Ceramica populaa însumeaza o serie de elemente traditionale marcate de conditiile de viata si de evolutia gustului estetic. În Moldova, se pot întâlni o mare diversitate de forme în care se pot recunoaste tipuri apartinând vechii ceramici greco-romane. Foarte apreciate sunt vasele de ceramica neagra realizate in centrele de la Marginea din Suceava (ceramica neagra lustruita cu piatra) si Deleni (Iasi). În zona Maramuresului, Lapusul Românesc este o zona bine cunoscuta pentru ceramica sa. Ceramica de aici poate fi considerata o sinteza a evolutiei formelor de ceramica romaneasca. Pot fi admirate aici, obiecte de ceramica neagra, cât si de ceramica pictata cu pensula.
Un alt centru de olarit pentru zona Maramuresului, este cel de la Sacel unde se face ceramica rosie nelustruita. Tot în Transilvania, centre cunoscute pentru arta ceramicii sunt la Vama (Satu Mare), Leheceni si Corund (ceramica smaltuita, bogat ornamentata). În Muntenia, asfel de cetre sunt la Musatesti (13 km distanta de Curtea de Arges), Vâlsanesti, Stroesti, Poienita, Obaga (în Oltenia).
Ceramica de Vama
Ceramica de Corund
Ceramica de Marginea
Cel mai reprezentativ centru de ceramica din România, este însa la Horezu în Vâlcea, un centru cu expozitii etnografice permanente si târguri traditionale precum târgul "Cocosul de Hurez", organizat în fiecare an (3-5 iunie), târg care gazduieste mesteri din centre de ceramica populara din întreaga tara.
Decorarea vaselor din lut este un procedeu care aduce în atentie mai multe tehnici, diferentiate pe centre, si un instrumentar simplu, dar cu mari posibilitati de expresie plastica. La Horezu exista însa, o preocupare aparte pentru decorarea vaselor cu smalturi policrome. Motivele aplicate pe farfurii, strachini, cani, ulcioare, aduc în atentie simboluri solare de straveche sorginte precum: spirala simpla sau dubla, steaua cu sase sau opt colturi, cercul si zig-zagul. Motivele specifice centrului Horezu sunt: geometrice, vegetale si zoomorfe. Cu ajutorul acestor motive decorative mesterii olari contemporani din centrul Horezu realizeaza compozitii extrem de variate si de mare frumusete artistica. Solutiile plastice adoptate de ei sunt bazate pe repetitie, alternanta si simetrie. În ceea ce priveste gama cromatica, centrul Horezu este definit de caramiziu, verde si albastru pe fond alb-galbui.
În prezent, centrul Horezu este cel mai vital între vechile centre ceramice vâlcene, reunind peste 15 familii de olari care lucreaza diverse categorii de piese în maniera traditionala, profilându-si întreaga activitate în jurul acestui staavechi mestesug. Vasele lucrate de ei sunt un reper valoric pentru judetul Vâlcea si zona Oltenia, dar si pentru întreaga Românie.
Ceramica de Horezu
Cultura Cucuteni era raspândita în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei si Basarabia si se caracteriza printr-o ceramica de foarte buna calitate, bogat si variat pictata.
Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, existând unele asemanari, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni si o ceramica dintr-o cultura neolitica din China. Între cele doua culturi este o distanta de timp foarte mare, cea din China aparând dupa circa un mileniu fata de cea de la Cucuteni.
Pe ceramica Cucuteni predomina decorul în spirala, cu numeroase variante si combinatii.