bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Oltenia

Joia Mare

Joia de dinaintea Pastelui poarta numele de Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagra sau Joimarica si este ultima joi din postul Pastelui.

Tot ceea ce tine de curatenia din casa si gospodarie trebuie terminat pâna miercuri, pentru ca în ziua de joi tensiunea spirituala atinge punctul culminant. Joia Mare reprezinta Moartea Mântuitorului. La sate, exista practica aprinderii focurilor în curti si în cimitire, obicei care se mai pastreaza si în Bucuresti. În Joia Mare, oamenii merg la cimitir si îngrijesc mormintele.

Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au început în prima sîmbata a Postului Mare, dureaza numai pîna în Joia Mare, zi în care se pomenesc din nou, mortii. În unele zone ale tarii se obisnuieste sa se duca la biserica bautura si mâncare, care se sfintesc si se dau de pomana, de sufletul mortilor. În alte regiuni, la biserica se împart colaci si coliva. Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin în fiecare an în aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pâna în sâmbata dinainte de Rusalii. Deoarece în Joia Mare de obicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri în curtea casei, pentru ca mortii sa se poata încalzi. Este un semn al iubirii si respectului pentru cei adormiti, care nu sunt uitati de cei dragi nici înainte, si nici în timpul Sarbatorilor de Pasti.

Fetele si femeile trebuie sa termine pâna în Joia Mare camasile noi pentru Paste. Daca Joimarita (personificarea acestei zile), o femeie care umbla în ajun prin sat, vede ca o fata sau o femeie nu si-a tors cânepa si nu a terminat camasile, îi arde cânepa netoarsa si o bate sau o arde pe cea vinovata. Cele mai lenese fete sunt rapite, duse acasa la Joimarita si mâncate de aceasta.

Într-o alta varianta, mai îngaduitoare, Joimarita face astfel încât fata respectiva sa nu mai poaaa lucra tot anul.

Se spune ca în aceasta zi se deschid cerurile, usile iadului si raiului si mormintele. Mortii, sositi sa petreaca Pastele împreuna cu cei dragi ramasi în viata, se reîntorc pe la fostele lor case, unde vor ramâne pâna în sâmbata de dinaintea Rusaliilor (Mosii de Vara), când se dau colaci si oale de pomana pentru plecarea sufletelor.

Pâna când pleaca, sufletele se aseaza pe streasina casei sau prin curti, în diverse locuri. Pentru ca totusi e destul de frig, dimineata si seara trebuie aprinse focuri, pentru ca mortii sa se încalzeasca lânga ele si sa aiba lumina. Aceste focuri sunt aprinse fie pentru fiecare mort în parte, fie pentru toti, în curte, pe morminte sau lânga morminte. Pentru a aprinde focul, copiii, fetele nemaritate si femeile în vârsta aduna vreascuri de boz, alun etc., plante despre care se crede în general ca au proprietati magice. Acestea sunt aduse cu o zi înainte si se strâng doar cu mâna (nu se taie cu securea). Din padure pâna acasa, ele nu pot fi lasate jos, iar pâna dimineata, când va fi aprins focul, se aseaza pe un gard sau pe un alt obiect.

Lânga focul aprins de Joia Mare se pun si scaune cu paturi, crezându-se ca unele suflete stau pe scaune, iar altele pe jos. Fetele si femeile trebuie sa care câte doua donite cu apa, pe care sa o verse peste iarba si morminte sau sa o lase lânga foc, pentru mortii care se aseaza acolo.

De pomana nu se da doar mâncare, ci si haine. Pomenile se dau peste foc, care este asociat mormântului sau sicriului, fiind ocolit cu apa sau tamâie.

Majoritatea femeilor vopsesc ouale în Joia Mare, pentru ca se spune ca ouale fierte si vopsite în aceasta zi se pot pastra pe tot parcursul anului, fara sa se strice. În Muntenia, acestea se vopsesc miercuri si sunt duse la biserica joi, unde se lasa pâna la Paste, crezându-se ca astfel nu se vor strica. În alte regiuni se duc 12 oua rosii la biserica într-un servet si se iau de Paste. Fiecare ou este îngropat apoi la hotarele satului, pentru ca acesta sa fie ferit de grindina.

Pasca se face în ziua de miercuri, sfintindu-se în Joia Mare.

Începând de la aceasta sparbatoare pâna la Ispas, nu se lucreaza în nici o joi, pentru ca sa nu vina grindina, furtuna sau seceta.

În Joia Mare nu se spala rufe, pentru ca mortii sa primeasca pomana lor si nu apa murdara de pe urma spalarii. Si nici nu trebuie sa dormi, caci altfel vei fi lenes tot timpul anului.